2025 nu va fi un an uşor pentru UE

O Ucraină vulnerabilă, o Rusie războinică şi un Donald Trump narcisist - acestea vor fi în acest an cele mai mari provocări pentru Uniunea Europeană. La acestea se adaugă probleme interne cum ar fi criza economică, supraîndatorarea unor state membre şi capacitatea limitată de acţiune în Franţa şi Germania, motorul UE de până acum. Perspectivele nu sunt deloc favorabile. Ce va avea de rezolvat noua Comisie de la Bruxelles? Preşedintele Consiliului UE, Antonio Costa şi înalta reprezentantă pentru Politică Externă a UE, Kaja Kallas, şi-au preluat funcţiile de la 1 decembrie. Ursula von der Leyen a rămas preşedinta Comisiei Europene dar echipa ei este complet nouă. Aceasta este o şansă, consideră Steven Everts, expert în cadrul Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris. "Acesta este momentul în care putem să reanalizăm politica externă a UE, să o adaptăm şi surescităm", a apreciat el.

1. Ajutorul pentru Ucraina

Ajutoarele financiare şi militare pentru Ucraina, ţară agresată de Rusia, se află în fruntea listei de priorităţi a UE. Lunar UE va vira în 2025 din bugetul său Ucrainei 1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă un credit de 50 de miliarde de euro acordat Ucrainei de statele G7, finanţat din câştigurile obţinute de pe urma averilor ruseşti îngheţate în occident. În plus, o cantitate mare de arme şi muniţii vor trebui finanţate de statele europene pentru a ajuta Ucraina, ţară candidată la UE. Socoteala ar putea deveni mult mai piperată dacă noul preşedinte al SUA, Donald Trump, îşi va transpune în faptă ameninţarea că va stopa sau reduce ajutoarele generoase oferite de ţara sa Ucrainei. Până în prezent SUA au finanţat aproape jumătate din ajutorul oferit guvernului de la Kiev. Ce sumă ar trebui să acopere UE într-un astfel de caz? Diplomaţii de la Bruxelles spun că speculaţiile sunt în toi şi nimeni nu ştie ce s-ar putea întâmpla în 2025. "Pentru moment stăm în expectativă. Nu suntem cu adevărat pregătiţi pentru Trump", a declarat un diplomat UE care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

2. Înarmarea

Lăsând la o parte Ucraina, propria apărare în faţa Rusiei este o prioritate a UE pentru anul 2025. Pentru prima dată există un comisar european pentru Apărare şi Spaţiu. Dar Andrius Kubilius nu va avea sarcina să pună pe picioare o armată europeană, misiunea sa fiind să coordoneze politica de înarmare şi înzestrare a statelor UE. Bugetele multor state membre sunt prea reduse pentru a le permite să cumpere rapid armament sau pentru a chema în armată soldaţi suplimentari.

Dar presiunile ar putea creşte dacă preşedintele Trump va decide să reducă cheltuielile pentru apărarea Europei şi va cere statelor UE să-şi mărească cheltuielile militare. Numeroşi politicieni europeni se întreabă de unde să provină aceste multe miliarde suplimentare. Doar în Germania din bugetul apărării lipsesc pe termen mediu 230 de miliarde de euro, estimează institutul de studii economice IFO din München. În Italia lipsesc 120 de miliarde, în Spania 80 de miliarde. Ideea unor state de a finanţa cheltuielile de apărare din datorii comune contractate de UE este respinsă categoric de Germania, de pildă.

3. Gestionarea datoriilor

O altă mare prioritate sunt chiar datoriile. În 2025 trebuie finanţate nu doar apărarea ci şi investiţii în reorganizarea economiei astfel încât să devină favorabilă climei, pentru stimularea conjuncturii şi pentru reconstrucţie în Gaza, Liban şi Siria. Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, vorbeşte într-un raport dramatic privind competitivitatea economiei UE de necesitatea unor investiţii în valoare de 800 de miliarde de euro.

Italianul Draghi recomandă datorii comune pentru finanţarea primelor măsuri de resuscitare, astfel încât să poată fi atraşi şi investitori privaţi. Împotriva Franţei şi Italiei, UE a deschis deja proceduri de sancţionare fiindcă au un deficit prea ridicat. Lor li se va alătura probabil curând Spania. Germania rămâne sub pragul îndatorării stabilit de UE, dar nu are capacitate de acţiune în politica fiscală din pricina alegerilor anticipate. Abia în iulie sau septembrie 2025 un nou ministru de Finanţe va putea prezenta un proiect de buget anual. Negocierile vizând noul buget multianual al UE se vor amâna din pricina formării noului guvern german.

4. Prevenirea unui război comercial

Anul 2025 va fi dificil şi pentru politica comercială. La orizont se arată un război comercial cu China din pricina automobilelor electrice. Cu SUA ar putea izbucni un conflict dramatic din pricina taxelor vamale punitive, pe care Trump intenţionează să le impună în relaţiile comerciale cu Europa, China, Mexic şi Canada. Noul comisar european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, vrea să-i convingă pe consilierii vechiului şi viitorului preşedinte al SUA că aceste taxe ar fi în primul rând dăunătoare amercanilor. "Un război comercial nu este nimănui de ajutor. Lui Trump trebuie să i se prezinte cifrele. O fragmentare a comerţului mondial nu este folositoare nimănui. Taxele vamale punitive ar nimici şapte la sută din produsul economiei globale. Ar fi ca în anii 1930, când izolaţionismul era la modă", a declarat Dombrovskis, făcând aluzie la criza economică mondială de acum aproape un secol şi venirea la putere a naziştilor în Germania. Ceva speranţe sunt legate de acordul comercial semnat recent cu grupul de state din America de Sud, membre ale organizaţiei Mercosur. Dar acordul mai trebuie adoptat de fiecare stat membru UE în parte.

5. Menţinerea unităţii

Expertul UE Janis Emmanouilidis, membru al institutului de studii strategice "European Policy Centre" (EPC) nu este deloc optimist în privinţa anului 2025. "UE a fost mereu un garant pentru compromisuri. Dar ea şi-a pierdut această calitate", a declarat el la o manifestare care a avut loc la începutul lunii decembrie la Bruxelles. "UE nu mai este răspunsul la multe dintre probleme. Politica a devenit mai naţionalistă". Mulţi oameni, şi în ţările Balcanilor de Vest, care vor să adere la UE, şi-au pierdut speranţa că UE îşi va respecta cândva promisiunile, a conchis el.

UE ar avea nevoie acum de calităţile de lider ale Franţei şi Germaniei. Dar Franţa este slabă din pricina crizelor guvernamentale, iar Germania nu poate acţiona decât limitat din pricina alegerilor anticipate din februarie. Şi guvernul minoritar din Spania s-ar putea prăbuşi când se va supune la vot bugetul. Italia este condusă de un guvern de extremă dreaptă. Belgia şi Austria nu au decât guverne care gestionează afacerile curente. Situaţia din România este foarte neclară. În Olanda, Ungaria şi Slovacia sunt la guvernare forţe eurosceptice. Viktor Orban, premierul ungar, pretinde că în timpul preşedinţiei ungare a Consiliului UE a făcut mai probabilă pacea în Ucraina prin apropierea de Rusia. El se bucură că la Casa Albă va reveni Donald Trump, cu care întreţine relaţii cordiale. Anul 2025 va fi foarte interesant pentru UE, dacă nu chiar furtunos.